“ H. A face fata provocarilor in agricultura organica

ﾎn majoritatea industriilor de procesare a alimentelor si ? vinificatie exista o mare lipsa de capacitate
pentru valorificarea strugurilor, carnii si legumelor, fapt care limiteaza volumul produselor exportabile.
Pentru a fi validate ca fiind ecologice si a fi scoase pe piata produsele alimentare trebuie sa aiba pe
etichete referinte explicite referitoare la metodele ecologice de productie a acestora si referitor la
certificarea de evaluare a calitatii emisa de o organizatie supervizoare.
Fermele ecologice reprezinta un nou sector. Rom穗ia beneficiaza de conditii corespunzatoare
pentru a promova agricultura ecologica, cum ar fi:
sol fertil si productiv;
folosirea intensiva a substantelor chimice si a tehnologiilor aferente nu creeazã un
impact negativ ca cel din tarile dezvoltate;
agricultura traditionala rom穗easca se bazeaza pe abordari care nu dauneaza mediului
si exista posibilitati de a identifica zone ecologice nepoluate unde agricultura ecologica ar putea fi
dezvoltatã;
ﾎn vederea dezvoltarii sectorului agro-ecologic si pentru ?bunatatirea competitivitatii produselor
ecologice pe pietele de export trebuie identificate si implementate urmãtoarele:
•captarea si retinerea de mai multa valoare pe componenta nationala a lantului
valoric prin orientarea productiei si a v穗zarilor catre produse primare si produse de procesare,
•promovarea produselor ecologice de export rom穗esti si acoperirea nisei de piata
existenta prin identificarea de noi piete de export si consolidarea pietelor existente
•implementarea legislatiei elaborate pentru acest sector pentru a consolida sistemul
de control prin masuri suplimentare menite sã supervizeze organismele de inspectie si certificare pentru
a creste calitatea produselor exportate
•crearea unui sistem corespunzator de productie, procesare si marketing pentru
produse ecologice, menit sa satisfaca nevoile pietelor interne si externe
•promovarea exporturilor produselor ecologice rom穗esti prin dezvoltarea activitatii
de cercetare
•?bunatatirea formarii profesionale a tuturor actorilor implicati ? sectorul ecologic:
crescatori, procesatori, inspectori, experti de la minister, exportatori si importatori
•crearea de grupuri organizate de producãtori pentru extinderea productiei si a
pietelor
ﾎn mod strategic obiectivul calitativ al sectorului este pozitionarea agriculturii ecologice ? centrul
agriculturii nationale, ca un pivot pentru dezvoltarea de durata ? mediul rural. Principalul obiectiv al
politicii agricole a UE referitor la dezvoltarea rurala este promovarea si dezvoltarea unei relatii
compatibile ?tre agricultura si mediu.
Agricultura ecologica are o mare contributie la o dezvoltare economica de durata si
joaca un rol important ? ?bunatatirea conditiei mediului, prezervarea solului, ?bunatatirea calitatii
apelor, biodiversificare si protejarea naturii.
Agricultura ecologica poate sa mearga ?ainte ? economia rurala si sa o faca viabila
prin extinderea activitatilor economice cu valoare adaugata mare si prin generarea de locuri de munca ?
zone rurale.
Obiectivul cantitativ este de a extinde zona cultivata prin metode ecologice la 150.000 hectare ?
2007 si crearea unei piete interne cu produse ecologice. Rom穗ia are mari oportunitati de promovare si
dezvoltare a agriculturii ecologice datorita unei suprafete agricole de 14,8 milioane hectare si a solurilor
nepoluate. Cresterea participarii producatorilor agricoli ecologici la evenimente economice din tara sau
din strainatate (BioFach 2006).
Prin examinarea lantului valoric si a cerintelor consumatorilor de pe piata internationalã au putut fi
identificati urmatorii factori critici de succes:
•pret
•sortimente
•ambalaj
•branding
•disponibilitate
Atingerea tintelor de export este legata de alte obiective (pe termen scurt, mediu si lung) care pot
contribui la ?bunatatirea competitivitatii sectorului ecologic rom穗esc ? perioada pre si post-aderare:
•cresterea numarului de operatori din acest sector care primesc sprijin financiar din partea
Programelor Guvernamentale Rom穗esti;
•cresterea rolului organizatiilor non-guvernamentale (ONG) ? acest sector prin programe pentru
dezvoltarea comertului cu produse ecologice;
•cresterea numarului de exportatori implicati activ ? programele pentru dezvoltarea comertului
pentru cu agricole ecologice, ? zone dezavantajate;
•spijinirea exploatarilor comerciale ? agricultura ecologica, pentru a fi mai prezente pe piata;
•asocierea micilor producatori din domeniul agriculturii ecologice ? scopul de a coopera ?
marketingul produselor ecologice;
•cresterea numarului de organizatii municipale si regionale implicate direct ? implementarea
Strategiei Nationale de Export din faza initiala;
•cresterea numarului de unitati de procesare locala si de proiecte pentru investitii straine directe;
•cresterea investitilor ? activitatile ?rudite exporturilor ? zonele rurale;
•cresterea numarului de angajati din unitatile exportatoare care implementeaza reglementarile
agriculturii ecologice;
•cresterea investitiilor ? activitati legate de produse agricole ecologice exportabile din zone
rurale mai putin dezvoltate;
•cresterea volumului de productie al agriculturii ecologice;
•cresterea numarului de noi companii implicate ? activitati exportatoare de produse agricole
ecologice primare si procesate;
•cresterea numarului de module de exploatare optima prin asocierea fermelor agricole si de
animale;
•cresterea capacitatilor specifice de procesare din agricultura ecologica;
•?bunatatirea capacitatii ? termeni de produse si valoare adaugata;
•cresterea serviciilor orientare spre exportul produselor agricole ecologice;
•diversificarea speciilor exportabile cultivate (ex.: legume, fructe) si a gamei de produse
procesate (ex.: p稱ne, produse de patiserie);
•cresterea numarului de proiecte investitionale noi aprobate;”

Pe langa faptul ca romanii nu sunt consumatori traditionali de miere, nu sunt nici informati despre avantajele/calitatile produselor ecologice, astfel incat vanzarea pe piata interna nu se poate practica la un pret de productie real-de exemplu, Stupina Onea, desi certificata ecologic, vinde mierea la pretul pietei locale, pe piata locala. Includerea produselor in reteaua moderna de distribuitie nu este rentabila-costurile mari de listare si adaosul magazinului ridica pretul foarte mult.

Exportul se face in special in Europa de Vest (ex: Germania) si se incearca patrunderea pe piata SUA.

Fructele de padure, ecologice sau nu, au oricum un pret mult mai mare valorificate la export si cu atat mai mult daca sunt certificate ecologic (volum export 2004 Ecofruct: 800t in Germania si Italia)

In privinta plantele medicinale ecologice, reprezentantii companiei Herbarum Veronicae Import-Export declara ca, la fel cum romanii nu sunt mari consumatori de miere si fructe de padure, nu sunt nici bautori de ceai. Cu atat mai mult, faptul ca plantele medicinale sunt ecologice nu are influenta asupra volumului vanzarilor astfel incat productia merge in proportie de 100% la export: Germania, Polonia si SUA.

Intr-un studiu realizat de EXPERT GROUP se arata ca productia ecologica este doar in proportie de 30% valorificata pe piata interna, cea mai mare parte fiind exportata.

Principalele produse ecologice vandute prin reteaua comerciala organizata sunt: ouale si produsele lactate.

Comercializarea pe piata interna se face atat prin retelele de magazinele en-gros-Metro, Selgros cat mai ales prin cele de retail. Principalele magazine care au introdus produse ecologice in sortiment sunt : Carrefour, Cora, Gima, La Fourmi, Mega Image, Nic, Primavera, OK.

Cu exceptia procesatorilor care au magazine proprii de prezentare, nici un alt magazin nu respecta regulile de depozitare/manipulare/prezentare pentru produse ecologice. Acestea stau in acelasi loc cu produsele conventionale, sunt manipulate si depozitate impreuna cu acestea, indica realizatorii raportului.

In studiul mai sus mentionat se relateaza si ca pe piata interna exista confuzia “produs natural”=“produs ecologic” (de cele mai multe ori intretinuta de producatorii primelor) ceea ce face cu atat mai dificila promovarea unui produs ecologic in conditiile diferentei de pret.

Studiul a fost realizat in cadrul proiectului ExtEco - “Extensie pentru Eco-Profit”, finantat de Banca Mondiala si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale prin programul ASSP.

In perioada 2 – 4 februarie 2006, la Berlin se va desfasura Targul international pentru marketingul legumelor si fructelor – FRUIT LOGISTICA.
La editia din 2005 au participat 1.370 de expozanti din 64 de tari si 29.000 de vizitatori de specialitate din 95 de tari, fiind considerat targul de referinta pe plan modial.
Principalele sectoare care vor fi prezente la acest targ sunt: fructe si legume proaspete sau congelate, fructe uscate, verdeturi si condimente, flori si plante ornamentale, seminte si puieti, dar si sisteme si echipamente tehnice pentru ambalarea, etichetarea, depozitarea, transportul, transbordarea marfii, instalatii de salubrizare si reciclare si solutii de prelucrare electronica a datelor.

Informatii suplimentare privind participarea la FRUIT LOGISTICA 2006 – Dna Dana Cobzarenco, Camera de Comert si Industrie Romano – Germana.

Detalii contact:
tel : 223.1531, fax : 223.1538, email :cobzarenco.dana@ahkrumanenien.ro ,
www.fruitlogistica.de

Ministerul Agriculturii, P綸urilor ｺi Dezvolt縒ii Rurale a finalizat plata sumei de 3.760.000.000 ROL pentru desp緘ubirile acordate ? Ceamurlia (3,1 miliarde ROL) ｺi Maliuc (660 milioane ROL). De aceｺti bani au beneficiat 418 familii, din care 341 ? Ceamurlia ｺi 77 ? Maliuc.

ﾎn urma m縱urilor instituite ? carantina impus ? cele dou localit?i, au fost sacrificate 22.150 p縱縒i (18.642 ? Ceamurlia ｺi 3.508 ? Maliuc).

Sursa: Biroul de Pres al Ministerului Agriculturii, P綸urilor ｺi Dezvolt縒ii Rurale

Ordonanta de Urgenta nr. 139 din 5 octombrie 2005 privind administrarea padurilor din Romania.

Domeniul de aplicare al ordonantei de urgenta il constituie toate suprafetele de padure exploatate in regim silvic, indiferent de titularul dreptului de proprietate asupra acestor suprafete.

Proprietarii padurilor, indiferent de forma de proprietate si de marimea proprietatii, sunt obligati sa asigure serviciile silvice prin ocoale silvice autorizate.

Responsabilitatea respectarii regimului silvic apartine atat administratorului, cat si proprietarului de padure.
Controlul respectarii regimului silvic se asigura de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.