Acces membri - Inscriere - Ajutor
  PIATA   FIRME   STIRI   DESPRE NOI  
  Cauta  in   dupa 
30-07-2014
ULTIMELE STIRI - ARHIVA STIRI

Finantare pentru agricultura ecologica - Profinn in perioada 17-18 Septembrie 20072007-08-06

Finantare si idei de afaceri pentru agricultura ecologica si industria alimentara - Profinn 2007

Global Services Group SRL, prin Departamentul PROFINN Evenimente Speciale, va organiza in parteneriat cu Camera de Comert si Industriei a Municipiului Bucuresti, in perioada 17-18 Septembrie 2007, Targul national de proiecte de finantare si idei de afaceri pentru agricultura ecologica si industria alimentara - Profinn 2007, informeaza un comunicat remis ziarului financiar electronic www.SMARTfinancial.ro.

Aflat la cea de a treia editie, evenimentul va viza o abordare pragmatica a subiectelor legate de accesul intreprinzatorilor din domeniul agriculturii ecologice, industriei alimentare si domeniilor conexe la finantarile rambursabile, nerambursabile si combinatiilor relevante ale acestora. Module separate vor fi dedicate discutarii accesului la fondurile europene postaderare precum si subiectelor legate de respectarea normelor europene, implementarea sistemelor de management al calitatii si cresterea competitivitatii produselor romanesti.

Targul Profinn 2007 se organizeaza pe parcursul a doua zile, in cadrul caruia vor avea loc discutii intre bancheri, investitori, asiguratori si intreprinzatorii din industria agro-alimentara, in cautarea surselor alternative de finantare, intr-un cadru propice dezvoltarii unor proiecte viabile pentru viitor. Spre deosebire de o expozitie obisnuita, elementul de noutate adus de targul PROFINN 2007 este (la fel ca si la editiile anterioare) facilitatea oferita de organizatori de a avea intalniri atent programate cu toti vizitatorii (inscrisi, in prealabil, pe baza completarii unui formular de inscriere). In acest mod, discutiile intre expozanti (institutii finantatoare) si vizitatori (intreprinzatori aflati in cautarea celei mai bune solutii de finantare a proiectelor) vor beneficia de un castig real si actual de informatii.

In paralel cu expozitia vor fi organizate o serie de manifestari speciale - conferinta, lansari si prezentari de produse de finantare si asigurare, workshop cu tematici de actualitate din domeniul financiar – bancar, ce vor trata subiecte actuale de maxim interes pentru actorii grupului tinta: microintreprinderi, IMM-uri, fermieri si asociatii de fermieri ce activeaza in agricultura si industria alimentara.

Partener Oficial: Banca Comerciala Romana; Partener Asociat: BRD Groupe Societe Generale; Partener Web: Netclip; Parteneri Media: Romania Libera, Bursa, Euractiv, Rompres, Curierul National, SMARTfinancial.ro, SMARTbank.ro, Afacerea, Eu-Ro Jurnal, The Money channel, Ziare.ro, IMM Romania, Euro Ferma, Ghiseul Bancar, NewsChannel, ClubAfaceri.

Articol SMART financial - www.SMARTfinancial.ro ©

PROFINN 2007
Termen limita de inregistrare 01 Septembrie 2007

http://www.profinn.ro/prf_articol.php?id=996&info=1040



Pentru orice detalii suplimentare va rugam nu ezitati sa contactati Secretariatul evenimentului la tel: 021 348 35 40 sau 0722 547 801.

Inapoi
Eveniment: TUTTOFOOD, MILANO-ITALIA / 5 - 8 mai 20072007-03-23

www.tuttofood.it

In perioada 5 - 8 mai 2007, are loc la MILANO - ITALIA, Expozitia de alimente si tehnologie alimentara - TUTTOFOOD, organizata de S.I.F.A MILANO.

Organizatorii expozitiei sugereaza ca printre produsele romanesti cu potential de participare la acest eveniment se numara:
- uleiuri vegetale,
- produse ecologice,
- miere ecologica,
- condimente,
- legume deshidratate,
- ciuperci,
- carne si produse din carne,
- lapte si produse lactate.

Potrivit informatiilor de pe site, acesta este un eveniment exclusiv b2b (business to business), cu facilitati de participare colectiva.

Pentru informatii suplimentare contactati:
Viorica GRAMA, Consilier MAPDR
Directia Evaluare, Prospectare, Orientare
tel: +40-21-307 8633,
fax: +40-21-307 8611,
e-mail: vioricagrama@gmail.com.

Inapoi
Agricultura ecologică – o resursă pentru România 2006-11-12

Preluat din "eu-ro newsletter" nr. 8/05.11.2006; publicatie a Ministerului Integrarii Europene

Link catre textul integral:
http://www.gov.ro/presa/integrare/afis-doc.php?idpresa=202

Agricultura ecologică – o resursă pentru România

Fructe mari și foarte aspectuoase, toate de aceeași mărime. Legume extrem de colorate și apetisante, cu același aspect de poză decupată dintr-o revistă. Este o imagine comună în super-market-uri. La fel ca și părerea majorității consumatorilor, care remarcă faptul că, de cele mai multe ori, aceste legume sau fructe nu mai au aproape nimic din gustul lor natural.

Foarte multe firme din ziua de azi încearcă să își atragă clienții prin reclame la produsele alimentare pe care le comercializează și despre care afirmă că sunt … ”ca la mama acasă”.

Două aspecte din viața de zi cu zi care demonstrează faptul că revenirea la o agricultură naturală, în care nu se utilizează chimicale, este prioritară, pe măsură ce consumatorii sunt tot mai exigenți.

Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe obținerea produselor vegetale sau animale prin procedee ecologice și îi încurajează pe cei care doresc să practice o astfel de agricultură. Revenirea, însă, la aceste procedee nu este tocmai simplă, întrucât regulile sunt foarte stricte, astfel încât produsul final să fie într-adevăr complet natural, ecologic.

Vom prezenta pe scurt ce înseamnă, de fapt, agricultura ecologică, regulile care trebuie respectate pentru ca un produs să obțină calificativul de produs ecologic și pașii pe care un fermier, care dorește să practice agricultura ecologică, trebuie să îi facă.




Ce înseamnă agricultura ecologică?


Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrășa animale și de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee și tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanți și pesticide de sinteză, stimulatori și regulatori de creștere, hormoni, antibiotice și sisteme intensive de creștere a animalelor.

Agricultura ecologică se deosebește, astfel, fundamental de agricultura convențională. Procesul și procedurile de obținere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli și principii de producție stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă pământul și până la obținerea efectivă a produsului final.

Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului.

Organismele modificate genetic și derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică.

Respectarea regulilor și a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislația națională, respectiv controlul întregului lanț de obținere a unui produs ecologic de la pământ și până la produsul final, se face de organisme de inspecție și certificare, înființate în acest scop, care eliberează certificatul de produs ecologic.



De la agricultura convențională la cea ecologică


Trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numită ”perioadă de conversie”. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziție pentru adaptarea managementului fermei la regulile de producție ecologică.

Durata perioadei de conversie în producția vegetală, animalieră și apicultură este de:
• 2 ani pentru culturile de câmp anuale;
• 3 ani pentru culturile perene și plantații;
• 2 ani pentru pajiști și culturi furajere;
• 12 luni pentru vite pentru carne;
• 6 luni pentru rumegătoare mici și porci;
• 6 luni pentru animale de lapte;
• 10 săptămâni pentru păsări pentru producția de carne, cumpărate la vârsta de 3 zile;
• 6 săptămâni pentru păsări pentru producția de ouă;
• 1 an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine convenționale.



Etichetare ECO


În scopul informării corecte a consumatorului, produsele ecologice trebuie să fie etichetate, în conformitate cu regulile specifice privind etichetarea, respectiv cu Ordinele comune nr. 417/13.09.2002 și nr. 110/7.10.2002 ale ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și ale președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

În conformitate cu aceste acte legislative, eticheta produselor ecologice trebuie să conțină, în plus față de mențiunile obligatorii de pe eticheta alimentelor, mențiuni specifice modului de producție ecologic. Aceste mențiuni sunt: referirea la modul de producție ecologic, ca de pildă ,,produs obținut din agricultură ecologică”, precum și numele și codul organismului de inspecție și certificare care a efectuat controlul unității și a eliberat certificatul de produs ecologic.

De asemenea, eticheta unui produs ecologic va cuprinde în mod obligatoriu sigla ,,AE”, ce reprezintă pentru consumatori o garanție a faptului că produsul ce poartă această siglă este obținut prin agricultură ecologică.

Utilizarea îngrășămintelor ecologice nu este condiționată de momentul aderării, pentru că legislația din acest domeniu este armonizată cu legislația comunitară.

Una dintre regulile de producție în agricultura ecologică este aceea că fermierii care cultivă pământul după metodele ecologice trebuie să folosească numai îngrășămintele permise în agricultura ecologică.

Lista substanțelor permise să fie utilizate în agricultura ecologică se regăsește în Anexa nr. 2 la HG nr. 917/2001.Utilizarea în agricultura ecologică a îngrășămintelor, pesticidelor, precum și a ingredientelor care nu sunt cuprinse în această listă este interzisă.



Producătorul ECO pe etape


PASUL1 – Informare
Pentru a practica agricultura ecologică, producătorul trebuie să aibă cunoștințe minime despre acest sector, pe care le poate obține de la Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Județene (DADR), de la Agenția Națională de Consultanță Agricolă și de la oficiile județene ale acesteia, de la Federația Națională pentru Agricultură Ecologică și de la asociațiile de producători de agricultură ecologică.

PASUL 2 - Înregistrarea activității
Următorul pas este acela de a-și înregistra activitatea ca producător, procesator, importator, distribuitor, comerciant în agricultura ecologică la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din județul unde se află unitatea/ferma, prin completarea fișelor de înregistrare care îi conferă calitatea de producător în agricultura ecologică.

PASUL 3 - Contract cu un organism de inspecție și certificare
În vederea inspecției fermei sale și pentru obținerea certificatului de produs ecologic, producătorul trebuie să încheie un contract cu un organism de inspecție și certificare aprobat de MAPDR. Procedura de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică este precizată în O.M. nr. 527/2003.

PASUL 4 - Organizarea comercializării
În vederea valorificării produselor ecologice, producătorul se va adresa firmelor ce au în activitate comercializarea produselor ecologice și își va afișa oferta pe site-ul ce cuprinde cererea și oferta de produse ecologice: http://www.agricultura-ecologica.ro.

Produsul agro-alimentar ecologic trebuie să fie însoțit de certificatul de produs ecologic, în original, emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de MAPDR.

Exportul se face în conformitate cu prevederile legislației interne privind exportul produselor agroalimentare și cu acordurile și convențiile din domeniu la care România este parte.
###
Sursa: Ministerul Integrării Europene

Inapoi
PROGRAMUL SAPARD MASURA 3.32006-08-31

Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural

Material preluat de la www.finantare.ro
Link catre articol: http://www.finantare.ro/program-217-Programul-SAPARD-Masura-3.3-Metode-agricole-de-productie-proiectate-sa-protejeze-mediul-si-sa-mentina-peisajul-rural.html


INTRODUCERE
Programul SAPARD a fost conceput pentru a sprijini financiar dezvoltarea mediului rural si a agriculturii astfel incat, dupa momentul integrarii, tarile candidate din Europa Centrala si de Est sa fie pregatite din punct de vedere economic pentru participarea la Politica Agricola Comuna, dar mai ales sa se poata adapta usor modului de lucru specific structurilor europene.
Asistenta este oferita in perioada 2000-2006.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Obiectivele Programului sunt acelea de a contribui la implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna si alte politici conexe. Mai mult, astfel se ofera posibilitatea de a ne insusi principiile de accesare a fondurilor structurale, inclusiv procedurile financiare si mecanismele de control ale Uniunii Europene.


SOLICITANTI ELIGIBILI
In aceasta categorie intra:

Producatori individuali, conform Legii 507/2002 si 300/2004, fara personalitate juridica;
Asociatii agricole familiale cu statut juridic, conform Legii nr. 300/2004, fara personalitate juridica;
Asociatii agricole si grupuri de producatori cu personalitate juridica, organizate conform Legii 277/2004, cu personalitate juridica;
Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 31/ 1990, cu personalitate juridica;
Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 15/1990, cu personalitate juridica.


ACTIVITATI ELIGIBILE
Masura consta intr-un numar de activitati pilot voluntare la care fermierii vor fi invitati sa participe in schimbul unor plati anuale pe o perioada de minim 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier si Agentia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier in parte.

In cadrul acestei masuri vor fi oferite fermierilor, urmatoarele 3 sub-masuri pilot:

1. Conservarea solului si protectia impotriva eroziunii:

• Transformarea terenului arabil in pajisti (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptand prasitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament tinand cont de volumul si distributia precipitatiilor si conditiile pedologice ). - Nu se pasuneaza in primul an - actiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. In anii urmatori se practica pasunatul rational pentru a asigura regenerarea anuala a pajistii. Nu se folosesc ingrasaminte de sinteza si pesticide - actiuni conforme cu Bunele Practici Agricole.
• Amenajarea de benzi inierbate (aplicabila la terase in culturi perene cand panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi inierbate orientate pe directia generala a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitatii medii anuale peste 650 mm benzile vor fi inclinate cu 1 - 1,5 % fata de curbele de nivel, spre emisari sau debusee - inclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apa - actiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. Acestea nu vor fi pasunate si nu se vor utiliza pesticide si ingrasaminte chimice - actiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. Latimea minima a benzii inierbate este de 5 m. Distanta maxima intre benzile inierbate este de 80 m - actiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole.
• Infiintarea de cultura verde ascunsa pe teren arabil dupa recoltat. Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca ingrasaminte verzi sau furaje, trebuie infiintate imediat (nu mai tarziu de 30 zile) dupa recoltarea culturii principale. Dupa aceste culturi aratul se efectueaza nu mai tarziu de 2 saptamani inainte de semanatul urmatoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapita, mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrari superficiale prin discuit, renuntand la lucrarea de arat - actiuni in plus fata de Bunele Practici Agricole.

2. Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale:
• Mentinerea unor zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului. Se vor introduce asolamente de cel putin 33% orez - actiuni in plus fata de Bunele Practici Agricole, si fara utilizarea fertilizantilor minerali pe baza de azot si pesticide - actiuni conforme Bunelor Practici Agricole;
• Conservarea pasunilor si fanetelor alpine prin asigurarea exploatarii rationale a acestora cu o incarcatura de 0,3 - 0.5 UVM / hectar - actiune conforma Bunelor Practici Agricole;
• Eliminarea efectelor eroziunii prin suprainsamantare cu specii autohtone, intretinerea suprafetelor prin cosit cel putin o data pe an, nu inainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel putin 20 % din suprafata pasuni neutilizate prin rotatie timp de un an - actiuni in plus fata de Bunele Practici Agricole, si renuntarea la fertilizarea cu ingrasaminte minerale, pesticide sau insecticide -- actiuni in plus fata de Bunele Practici Agricole.

3. Agricultura ecologica:
• Conversia la metode ecologice de productie agricola;
• Mentinerea metodelor de productie ecologica existente.


CONDITII DE FINANTARE
Solicitantul trebuie sa respecte urmatoarele conditii generale pentru a fi eligibil:

Sprijinul va fi acordat potentialilor beneficiari care intra voluntar intr-o schema de agromediu si care incheie contracte pentru aplicarea obligatiilor privind masurile de agro-mediu pe o perioada de cinci ani.
Potentialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al intregii ferme.
De asemenea potentialii beneficiari vor dovedi tinerea registrelor de ferma si pregatirea contabilitatii fermei (detaliat in procedura de implementare).
Potentialul beneficiar trebuie sa dovedeasca ca indeplineste, pe intreaga suprafata, standardele verificabile ale bunelor practici agricole ( prezentat in Anexa nr.3).
Potentialii beneficiari vor face dovada proprietatii terenului sau a arendarii-concesionarii sau alt document care sa certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislatiei in vigoare pentru cel putin 5 ani de la data cererii primei compensatorii prin masura SAPARD 3.3, in vederea realizarii actiunilor de agromediu.
Beneficiarii finali vor anexa planurile cadastrale ale intregii suprafete detinute, care se solicita la primariile locale si trebuie avizate de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Beneficiarii acestei masuri trebuie sa aplice Bunele practici agricole pe intreaga suprafata pe care o detin nu numai pe parcelele pentru care au solicitat sprijin financiar.
Responsabilul legal si/sau tehnic al proiectului trebuie sa dovedeasca experienta profesionala in domeniu dovedita prin copie a diplomei de studii sau a unui document care sa dovedeasca o experienta de cel putin 3 ani in domeniu (copie dupa cartea de munca) si un angajament scris ca acesta sau unul din angajati va urma un curs de pregatire profesionala in cadrul masurii 4.1, iar pentru beneficiarii submasurii C un curs suplimentar de instruire (imbunatatirea pregatirii profesionale), inainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii.
Contractul de finantare va cuprinde angajamentele reciproce ale statului roman si ale beneficiarului de sprijin.
Beneficiarii trebuie sa-si dea acordul in scris ca vor oferi cunostinte despre metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural la cererea altor producatori agricoli.
Ca o conditie de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole, trebuie sa fie respectate pe intreaga suprafata a fermei in cadrul masurii 3.3 "Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural".
Toti fermierii care primesc sprijin in baza masurii 3.3 trebuie sa indeplineasca standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie sa fie indeplinite pe toata suprafata agricola administrata de catre detinatorul proiectului.
Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplica masurile pentru trecerea dincolo de Bunele Practici Agricole. Aceasta este asigurata, deoarece, cerintele fiecarei sub masuri, implica mai mult decat oricare dintre activitatile identificate ale Bunei Practici Agricole.
In cadrul legislatiei Uniunii Europene "buna practica agricola" este definita in baza art.23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de ferma pe care un fermier rezonabil trebuie sa-l indeplineasca in regiunea mentionata". In Romania, standardul minim al Bunei Practici Agricole este interpretat in conformitate cu legilatia de mediu legata de activitatile agricole. Acolo unde a fost cazul, au fost introduse referiri aditionale la versiunea initiala din 2002 a Codului Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregatit in conformitate cu Cadrul de lucru indicat in Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 (Octomber 13, 2000) pentru a aproba Planul de Actiuni pentru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Codul Bunelor Practici Agricole este o publicatie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, masuri si metode care sa fie utilizate de catre fiecare fermier astfel incat sa protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul Bunelor Practici Agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu continut ridicat de nitrati ca urmare a implementarii Directivei CE Nitrati 91/776 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii din sursele agricole.
Buna Practica Agricola este un concept nou care se aplica in Romania si este esential sa se asigure ca standardele verificabile propuse sa fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare si practice pentru fermierii pentru a le adopta in actualul context agronomic si socio-economic, si c) usor de controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin masura 3.3 furnizeaza o oportunitate importanta pentru a testa care dintre standardele de buna practica se potrivesc Romaniei si, care pot fi cel mai clar definite si usor de controlat la nivelul fermei.
Au fost identificate 4 domenii pentru Bunele Practici Agricole care au derivat din legislatia de agromediu specifica, referitoare la activitatile fermierilor din Romania si anume:

• Protectia apei;
• Protectia solului;
• Protectia plantelor;
• Conservarea biodiversitatii.
• In cadrul acestei masuri fermierii pot participa la una sau toate submasurile, concomitent, iar in cadrul aceleiasi submasuri la toate actiunile cu exceptia submasurii A: conservarea solului si protectia impotriva eroziunii, unde este redat tabelul de combinatie a actiunilor si care dintre acestea pot fi derulate concomitent.

Producatorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie vor trebui sa respecte legislatia elaborata in acest domeniu si anume:

• sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica (fisa de inregistrare aprobata de DADR si avizata de MAPDR) si sa aiba un contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului nr. 527/2003), mentionat in Anexa 1, in vederea controlului si certificarii;
• certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producatorii certificati);
• Mentionam ca legislatia nationala este integral armonizata cu legislatia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) si a fost creata si structura institutionala necesara pentru implementarea acestei legislatii. (Cap. VII din PNADR â⦣8218;?⦣8364;œ Anexe Legislatie).
• Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor doi / trei ani de conversie (dupa cum se poate vedea in Planul de Dezvoltare, deoarece perioada de conversie difera pentru fiecare tip de cultura), si atunci cand productia este certificata, beneficiarilor care incheie angajamente cu Agentia Sapard privind masurile de agro-mediu pe o perioada de cel putin cinci ani de la data incheierii contractului de finantare.

Submasurile detaliate mai sus sunt actiuni pilot de agromediu si vor fi amplasate astfel:

• Submasura A: "Combaterea si prevenirea eroziunii solului": Din totalul de 42 de judete ale Romaniei, eroziunea solului peste limita admisibila este prezenta in 34 judete. Tinand cont de forma si intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea sub masurii A sa se realizeze in urmatoarele 7 judetele: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dambovita (14 tone/ha/an), Valcea (12 tone/ha/an) , Buzau (12 tone/ha/an) si Bacau (12 tone/ha/an).
• Submasura B: "Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale": Pentru actiunea pilot "Mentinerea de zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului" s-au selectat 7 judete ca zone pilot din Lunca si Delta Dunarii: Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta, Teleorman, Olt, Dolj.
• Submasura C: "Agricultura ecologica": Va fi aplicabila in cinci judete: Suceava (12,4 mii ha), Galati (16 mii ha), Timisoara (7,4 mii ha), Calarasi (8 mii ha), Arad (3 mii ha).
• Participarea fermierilor la masura de agromediu va fi voluntara, dar odata acceptati ei isi vor angaja participarea pentru maximum 5 ani. Platile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizeaza activitatile in termen, conform contractului de agromediu.


Sursa : Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (A.P.D.R.P.)






DOCUMENTATIA OFICIALA A PROGRAMULUI

Ghidul Solicitantului [RO] http://www.sapard.ro/modules/freecontent/download/m33/ro/ghid%20M3.3.exe

Cererea de finantare [RO]
http://www.sapard.ro/modules/freecontent/download/M33/ro/CF%20M3.3.exe

Instructiuni de completare [RO]
http://www.sapard.ro/modules/freecontent/download/M33/ro/CF%20M3.3-i.exe



PAGINI WEB
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (A.P.D.R.P.) [RO]
http://www.sapard.ro/



DATE DE CONTACT FINANTATOR

A.P.D.R.P. Sediul Central
Bucuresti,
Str. Stirbei Voda, nr. 43, sector 1
Tel: 021-402.27.79, 021-402.27.77
promovare@sapard.ro

Inapoi
Uniunea Europeana finanteaza promovarea produselor agricole 2006-08-30

Material preluat de la www.finantare.ro
Link catre articol: http://www.finantare.ro//stire-2701-Uniunea-Europeana-finanteaza-promovarea-produselor-agricole.html

Comisia Europeana a facut publica lista celor 31 de proiecte de informare ai promovare a produselor agricole comunitare pe piata unica, selectate anul acesta pentru a beneficia de asistenta financiara a Uniunii. Bugetul total al proiectelor, cu o durata de derulare cuprins intre 1 ai 3 ani, este de 55.3 milioane de Euro, din care UE va contribui cu jumatate.

In total, cele 23 de 15 tari membre au depus 79 de propuneri de programe.

Proiectele selectate provin din 19 state ai vizeaza promovarea produselor comunitare netratate chimic, a produselor agricole cu standarde specifice de calitate (PDO, PGI, TSG), a produselor lactate, carnii, vinului, fructelor, legumelor, plantelor, mierii de albine ai cartofilor.

"Produsele agricole din Uniunea Europeana sunt unice prin calitatile ai diversitatea lor. Insa pe o piata globala in continua expansiune suntem nevoiti sa ne dublam eforturile de a le evidentia in ochii consumatorilor. Nu este suficient sa producem alimente ai bauturi de excelenta calitate. Trebuie totodata sa utilizam instrumente de marketing bine gandite pentru a le promova. Asemenea proiecte pot sprijini substantial producatorii autohtoni intr-o lume din ce in ce mai competitiva", a motivat Mariann Fischer Boel, Comisarul European pentru agricultura ai dezvoltare rurala, decizia de finantare.

Inca din decembrie 2000, Consiliul a hotarat sa aloce asistenta financiara comunitara pentru masurile de informare ai promovare a produselor agricole pe piata interna a Uniunii.


Masurile vizate includ relatii publice ai actiuni de promovare ai publicitate, proiectate pentru a evidenta avantajele produselor UE in termeni de calitate, igiena, siguranta, valori nutritive, ambalare, tehnici de productie nepoluante etc.

Sunt eligibile de asemenea campaniile de informare privind standardele europene de calitate. Uniunea finanteaza 50% din bugetul acestor proiecte, restul reprezintand contributia organizatiilor profesionale care initiaza proiectele sau a statelor membre, prin bugetele lor interne.

In fiecare an, pana la data de 30 noiembrie, organizatiile profesionale interesate pot depune propunerile de proiect in statul membru din care fac parte. Acesta realizeaza o selectie preliminara ai trimite Comisiei lista programelor acceptate. Ulterior Comisia evalueaza programele ai decide care dintre acestea vor beneficia efectiv de finantare UE.


Data: 30 august 2006

Sursa: Ministerul Integrarii Europene [www.mie.ro]

Inapoi
Interviu www.HotNews.ro: Statul roman nu se implica in mod real in sustinerea producatorilor ecologici2006-06-14

Interviu cu Bogdan PARANICI pe www.HotNews.ro
"Un hectar de cultura ecologica va produce 700 euro anual"
"Statul roman nu se implica in mod real in sustinerea producatorilor ecologici"
Oficialii romani nu pierd nici o ocazie sa spuna ca agricultura ecologica are un potential extraordinar, care urmeaza sa fie exploatat odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Si ca pina acum s-au straduit sa sprijine cit mai mult acest domeniu.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Bogdan Paranici, consultant independent implicat in dezvoltarea in Romania a conceptului de agricultura ecologica certificata, este insa de alta parere, el acuzind lipsa unor politici coerente, ba chiar inconstienta unor oficiali.

Hotnews.ro: Exista in Romania o piata pentru produsele ecologice?

Bogdan Paranici: Nu. In Romania exista o foarte mica piata pentru produsele ecologice certificate.

Asta se datoreaza pretului mai mare al acestor produse (menit sa compenseze pierderea de productie fata de agricultura conventionala), puterii mici de cumparare a romanului si faptului ca orice om are ceva rude sau cunostinte la tara, acolo unde fiecare gospodar „de subzistenta” are bunul simt sa stie ca mincarea pe care si-o produce nu merita sa fie otravita.

Gospodarii romani de la tara sunt generosi cu rudele sau cunostintele lor. Dar daca mincarea este produsa pe bani pentru altii, ea poate fi si „otravita”. De aceea, consumatorul de produse ecologice trebuie sa poata avea incredere ca produsul pe care il maninca este unul ecologic. Daca ai rude la tara, ai incredere in ele.

In cazul in care cumperi mincare de la magazin ai nevoie de certificator recunoscut, de incredere, care sa te asigure ca produsul acela cumparat este ecologic.

Se duce romanul la Adunatii Copaceni, cumpara rosii adevarate, varietati romanesti, gustoase, isi face porc la bunica in sat, lapte si brinza la femeia care vine pina la apartament, cumpara ceva mere mici si gustoase din piata sau de pe marginea drumurilor subcarpatice, mere care culmea, sunt si mai ieftine, desi ar trebui sa fie mai scumpe... Din cauza asta nu avem piata interna!

In citeva cuvinte, obiceiul cumpararii produselor ecologice certificate nu i se potriveste deocamdata romanului. Putem sa producem asadar doar pentru export, pentru Occident sau alte zone ale lumii care nu au taranii lor, cu agricultura de subzistenta, cu rude la oras, care sa le manince porcu’...

Romania poate sa produca foarte bine dar si mult cantitativ in sistem de agricultura ecologica certificata. Nu vindem insa. Se vede bine ca suntem popor cu sapa, via, tuica, albinele si pescuitul si mai putin cu vaporul si cu vinzarile. Nu avem ce face, dar va trebui sa invatam sa si vindem bine.

A devenit imperativ acum ca statul sa ajute fermierii ecologici sa-si promoveze produsele ecologice certificate si sa vinda. Altfel, in urmatorii ani putem inregistra demotivarea lor.

Hotnews.ro: Cat la suta din totalul culturilor agricole din Romania e reprezentat de agricultura ecologica?

Bogdan Paranici: Nu pot sa estimez corect totalul suprafetelor sau totalul productiilor rezultate din sistemul de agricultura ecologica certificata din Romania.

Tarile europene - ca Germania, care este si cea mai mare consumatoare de produse ecologice certificate - si-au propus ca 20% din totalul agriculturii lor sa fie convertita la agricultura ecologica certificata in urmatorii citiva ani.

Am aflat de curind ca, totusi, in ultimii doi ani, Germania se misca destul de incet pe directia tintita. Acest lucru se datoreaza importurilor de produse ecologice certificate, mai ieftine, din tarile Europei Centrale si de Est, tari care de altfel au conditii mai favorabile acestui tip de agricultura, in comparatie cu „otravitele” tari vest europene.

Hotnews.ro: De ce atat de putin?

Bogdan Paranici: Daca ar fi sa plasez situatia initiativelor mele in raport cu declaratiile oficialilor romani privind gradul de dezvoltare al agriculturii ecologice certificate in Romania, as putea spune ca in acest moment, cei circa 40 de fermieri cu care lucrez detin aproximativ 10% din totalul suprafetelor certificate ecologic din Romania.

Raportarile ministeriale de nivel national se refera la cifra de 100.000 ha certificate ecologic in anul 2005, inclusiv pajisti seminaturale, si estimeaza o crestere cu circa 50% in 2006.

Dupa parerea mea aceste cifre sunt praf in ochii nostri dar mai ales in cei ai Comisiei Europene.

Am vazut cum, in cadrul guvernului anterior, un anumit secretar de stat care pretindea atunci ca se ocupa cu integrarea europeana, transmitea informatii total false catre mass media, despre agricultura ecologica romaneasca, pentru a fi auzite de mediile Europei vestice, limitind, parca deliberat, accesul Romaniei la fondurile SAPARD destinate sprijinirii metodelor agricole de productie cu impact scazut asupra mediului.

Aceste subventii ar fi putut sprijini un numar foarte mare de fermieri/gospodari romani, mai mici, e adevarat, practicanti de agricultura ecologica, necertificata insa la acel moment.

Astazi, secretarul de stat mai sus pomenit este vicepresedinte al unei companii care pretinde ca realizeaza si vinde productie ecologica de lapte si brinzeturi pe piata internationala. Din interiorul companiei, situatia este cu totul alta in ce priveste respectarea standardelor de procesare, iar preocuparea pentru productia ecologica este din ce in ce mai mica.

Hotnews.ro: La ce nivel se ridica valoarea exporturilor de produse ecologice din Romania?

Bogdan Paranici: Nu stie nimeni si nu va putea sti nimeni niciodata in mod real nivelul exporturilor ecologice din Romania, in ciuda eforturilor disperate ale autoritatilor romane, de a controla acest proces. Pentru a explica acest lucru este nevoie de mai mult timp.

Hotnews.ro: Care sunt profiturile ce se pot obtine din vanzarea de produse ecologice?

Bogdan Paranici: Calculele mele estimative arata ca orice mic fermier roman ar putea, dupa integrarea in Uniunea Europeana, sa fie capabil sa primeasca, ca urmare a angajarii lui voluntare pe termen mediu la programele „agro-ambientale” de plati directe de la UE, in jur de 700 de euro pe hectar pe an.

Asta, desigur, in conditiile in care Ministerul Agriculturii si-ar face serios treaba si ar oferi programele de sustinere a metodelor agricole de productie cu impact scazut asupra mediului, la nivel orizontal, cetatenilor intregii Romanii. Platile directe respective s-ar constitui astfel intr-un supliment la veniturile obtinute din valorificarea produselor rezultate din ferma.

Desi profiturile pot sa fie mari, trebuie inteles totusi ca piata internationala de produse ecologice este imatura. Productia poate sa fie realizata relativ usor, certificarea de asemenea, asa incit, in ultimii trei ani, datorita zvonurilor ca preturile pe piata de produse ecologice sunt mari, a fost inregistrata o supraproductie la nivel mondial.

Aceasta din urma a generat insa o scadere mare a preturilor platite la fermier pe produsele ecologice.

Multi fermieri nu au reusit sa-si vinda produsele la preturi de produse ecologice si ca urmare le-au vindut ca produse conventionale, la preturi mai mici.

Hotnews.ro: Care sunt randamentele culturilor ecologice comparativ cu cele care beneficiaza de ingrasaminte chimice?

Bogdan Paranici: Randamentele de productie din agricultura ecologica sunt considerate in medie mai mici cu 20%. Situatia variaza totusi de la cultura la cultura, de la zona la zona, de la an la an. Am avut situatii in care fermierii ecologici, prin metodele specifice, realizau culturi cu productii mai mari decit cele conventionale. Asta si datorita faptului ca solul Romaniei este foarte fertil.

In anii din urma, verile secetoase, pe care le infatisam din ce in ce mai des pe fondul schimbarilor climatice globale, au facut ca plantele de cultura din cimpurile ecologice sa nu resimta stresul chimic suplimentar al „otravurilor” imprastiate in agricultura conventionala. Ca urmare, productiile ecologice au fost mai mari, relativ la culturile conventionale din aceeasi regiune.

Ceea ce conteaza pentru orice fermier sunt banii cu care ramine in palma dupa ce scade cheltuielile din cistiguri . In agricultura ecologica fermierii romani investesc putin si pot sa scoata mult. Intr-un an, imi amintesc, profitabilitatea griului romanesc ecologic a fost de trei ori mai mare decit a griului conventional.

Va dati seama cum ar fi o Romanie ai carei tarani din zone marginale si marginalizate ar putea cistiga de trei ori mai mult decit facind aceleasi produse in regim conventional?

Hotnews.ro: De ce e nevoie practic pentru ca o cultura sa fie declarata ecologica?

Bogdan Paranici: Cumparatorii din vest vor ca marfa sa fie certificata de oamenii lor de incredere, adica de certificatorii lor. Nu de certificatorii romani, care au devenit aproape someri dupa ce - cu mare pompa - au fost stimulati sa se infiinteze de catre Ministerul Agriculturii, in anii trecuti, si care acum cu greu reusesc sa-si tina afacerile in viata.

Implementarea acestei politici este o risipa de resurse. Cu disperare am explicat decidentilor de nenumarate ori ca sanselepoliticilor promovate sunt nule din punct de vedere al dezvoltarii pe baze reale a agriculturii ecologice certificate in Romania. Tot ce au facut a fost sa introduca un sistem ineficient de comanda si control in loc sa adopte un model functional in economia de piata .

Masura 3.3 din cadrul programului SAPARD, menita sa antreneze Romania in cheltuirea banilor Uniunii Europene prin acordare de subventii pe perioade de cel putin cinci ani, catre acei gospodari care practica o agricultura prietenoasa mediului in zone sensibile ecologic, este un esec recunoscut deja.

Aceasta masura, formulata si aplicata corect, ar fi putut sa aduca plati directe de 325 de euro pe hectar pe an, catre orice fermier care in ferma lui practica anumite metode agricole (dintr-o lista) ce protejeaza mediul fermei. Cu bunavointa si creativitate din partea Ministerului s-ar fi putut obtine inca si mai multi bani UE.

Din pacate, un destept din Ministerul Agriculturii a considerat ca stie ce face, si intr-o perioada scurta de o luna, in noiembrie-decembrie 2004, in ceata de sfirsit de an suprapusa peste euforia preluarii puterii de noii guvernanti, reface fisa Masurii 3.3 si o trimite la Comisia Europeana intr-o forma neimplementabila.

Comisia - care se grabeste sa ne integreze -, o accepta asa, si rezultatul este ca 35 de milioane de euro din programul SAPARD nu pot fi cheltuite intr-un scop in care Romania are in mod natural nenumarate puncte tari.

Hotnews.ro: Asadar statul nu se prea implica in sustinerea producatorilor de produse ecologice...

Bogdan Paranici: Statul roman nu se implica in mod real in sustinerea producatorilor ecologici. In ultimii 7 ani statul roman a pus numai bariere in calea acestora, la sfaturile unor consultanti occidentali de care asculta ca de dracu, chiar daca nu au avut nici o experienta practica in acest domeniu.

Consultantul cu sfaturile cele mai proaste pentru noi, in baza caruia s-a realizat stufoasa legislatie romanesca privind agricultura ecologica, se numeste Simon Davis. El sfatuieste acum guvernul sirb.

Hotnews.ro: Care sunt sau ar putea deveni totusi argumentele Romaniei in a deveni o tara exportatoare de produse ecologice?

Bogdan Paranici: Sunt regiuni unde amaritele populatii rurale de romani batrini, inca rezidenti acolo, asigura laptele de vaca de cea mai buna calitate pe care il gasim in lume. Din acest lapte, numai in anumite zone cu diversitate floristica mare cum sunt pajistile carpatice, rezulta cascavalul asa numit svaiter sau emmenthal dar si alte minunate brinzeturi.

Precizez insa ca biodiversitatea acestor regiuni va scadea drastic odata cu abandonul zonelor rurale montane. Ca urmare, si lapticul de toata ziua al romanului nu va mai fi asa de bun, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca nu ne vom mai bucura de aspectul unei flore carpatice bogate.

Pe scurt, diversitatea biologica a pajistilor carpatice este o mare valoare pe care o aducem Uniunii Europene, valoare de care euro-vesticii avizati sunt constienti. Aceasta valoare poate sa fie mentinuta in conditiile in care populatia rurala montana va trai durabil in aceste zone, utilizind practici traditionale care genereaza acest maxim de diversitate biologica.

Singurul mod de a-i sustine pe acesti locuitori ai zonelor inalte acolo este prin a le recunoaste, printr-un pret mai bun, calitatea produselor ecologice pe care le realizeaza. Acesti gospodari vor ramine in aceste sate carpatice doar in conditiile in care vor percepe calitatea vietii lor ca echivalenta cu cea a orasenilor.

Asadar, statul roman va trebui sa recunoasca si el, asa cum se recunoaste in Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, ca aceste populatii oarecum izolate nu pot fi mentinute acolo decit prin atingerea unui trai echivalent cu cel la oras.

Ministerul agriculturii din Romania trebuie sa ia aminte ca va fi necesara introducerea subventiilor care vor transforma gospodarii in custozi ai peisajului, mai degraba decit in colectori de subventii pe supraproductie.

Bogdan Paranici este implicat in dezvoltarea conceptului de agricultura ecologica certificata in Romania incepind din anul 1995, prin crearea primului centru de demonstratie, educatie si cercetare pentru agricultura ecologica din Romania.

In prezent este consultant pentru dezvoltarea pietei on-line destinata tranzactionarii produselor agricole ecologice prin intermediul sitului www.agricultura-ecologica.ro.

HotNews.ro, M. Chiriac, V. Telibasa, 13 iun 2006

Inapoi
Varza si internet2005-11-14

Joi, 3 Nov. 2005, la ora 13.00, a avut loc lansarea oficiala a portalului agricultura-ecologica.ro in cadrul expozitiei IndAgra 2005.

Chiar din primele zile s-au inregistrat 53 de utilizatori, in majoritate producatori romani, care beneficiaza de serviciile gratuite ale pietei online de produse agricole ecologice. Unii dintre acestia si-au gasit loc sa apara cu oferta nu numai pe site, ci si in standul agricultura-ecologica.ro. Domnul Nicolae Alexe, fermier din Stupina, jud. Contanta, a expus in stand citeva mostre din recolta de produse ecologice, dar a publicat si pe site oferta sa. Atentia vizitatorilor expozitiei a fost retinuta in principal de coriandrul ecologic, de lintea galbena si verde dar si de schinduf, varza sau sofranel. Daca in statele din occident aceste produse au preturi in medie cu 20% mai mari decit produsele agricole conventionale, in Romania lucrurile nu stau tocmai asa. Consultand agricultura-ecologica.ro, puteti intalni oferte uluitoare: pepene rosu produs in Romania – la pretul de 1,5 RON/kg (oferta valabila pina in 15 Dec 2005), sau miere ecologica din flori de munte – la pretul de 6,5 RON/kg.

Preturile relativ accesibile cu care aceste produse ecologice certificate ajung sa fie ofertate pe piata interna sint deplin justificate de costurile mici de productie (forta de munca ieftina) si fertilitatea naturala a solului foarte buna. Acestea ar putea conduce in viitorul apropiat la o crestere majora a cererii interne de produse de acest fel si va contribui la succesul producatorilor romani certificati pe pietele externe.

Una dintre principalele facilitati pe care le ofera portalul gratuit agricultura-ecologica.ro este traducerea directa si instantanee a ofertelor de cumparare si de vinzare din limba romana in limba engleza, chiar din momentul publicarii lor, prin simpla utilizare a unor campuri predefinite.

Alte facilitati importante sint: conversia simultana si automata a preturilor in EUR, $ si RON; linku-uri utile dedicate agriculturii ecologice, Buletin Informativ periodic precum si acces la stiri din agricultura. Site-ul poate fi folosit ca lexicon roman-englez in sprijinul comunicarii de catre fermieri a ofertelor de produse agricole in 2 limbi simultan. Echipa agricultura-ecologica.ro intentioneaza sa dezvolte aceasta parte adaugand liste de termeni pentru inca 5 limbi (olandeza, germana, franceza, italiana si spaniola).

Pentru organisme de certificare, inspectori si fermieri portalul ofera un sistem automat de management a informatiilor din ferma, accesibil de pe internet si care ajuta la evaluarea instantanee a neconformitatilor cu standardele. Acest sistem ofera posibilitatea realizarii de prognoze si sinteze privind productia agricola ecologica.

Intuitia de care au dat dovada constructorii portalului – prin dezvoltarea unei platforme online care leaga capacitatea romaneasca de productie cu cea de cumparare si consum de pe pietele europene a fost repede confirmata. Printre utilizatorii inregistrati in sectiunea “comercianti” se regasesc deja companii din Olanda, Italia si Marea Britanie. Vizitatorii online provin din Romania, Statele Unite, Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Franta, Spania, Austria, dar si din Japonia.

Inapoi
Lansarea oficiala a portalului agricultura-ecologica.ro 2005-10-28

Joi, 3 Nov. 2005, incepind cu orele 13.00, va avea loc lansarea oficiala a portalului agricultura-ecologica.ro. Evenimentul inaugural se va desfasura la Standul 52 din Pavilionul 12 al complexului expozitional Romexpo - Bucuresti, in cadrul IndAgra 2005.
Portalul agricultura-ecologica.ro se adreseaza comerciantilor, producatorilor si procesatorilor de produse agricole ecologice certificate, precum si tuturor celor interesati de evolutiile de pret pe aceasta piata.
Portalul agricultura-ecologica.ro este structurat in forma unei burse online si prezinta in permanenta cele mai noi cereri si oferte de produse agricole ecologice. Pentru accesarea sectiunii comerciale utilizatorii au la dispozitie doua nivele de abonament: Nivelul 1 - gratuit si Nivelul 2 - cu plata.
Portalul a fost creat in cadrul proiectului “Extensie pentru Eco-Profit”, finantat de Banca Mondiala si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale prin programul ASSP.
"Consideram ca aparitia acestui portal va contribui la fluidizarea pietei de produse agricole ecologice. Intentia noastra este de a promova portalul pe plan international prin participari la cele mai importante targuri si trade-show -uri." declara Lucian Pavel - directorul proiectului. "Notorietatea pe plan international a portalului va spori in mod real sansele producatorilor autohtoni de a-si prezenta oferta pe pietele Europei de Vest. O conditie necesara ar fi ca acestia sa utilizeze in mod frecvent bursa din sectiunea comerciala a portalului agricultura-ecologica.ro" spune Mariana Gheorghe, consultant tehnic in cadrul proiectului Extensie pentru Eco-Profit.
Pentru lansarea oficiala a portalului agricultura-ecologica.ro initiatorii proiectului au pregatit o demonstratie a modului optim de utilizare a portalului, insotita de distribuirea unor pachete informative.
Toti cei interesati sint invitati sa viziteze online: www.agricultura-ecologica.ro. si sint asteptati la standul 52, Pavilion 12 – Romexpo, Bucuresti, din 2 pina in 6 Noiembrie 2005, zilnic intre orele 10.00-18.00.

Inapoi
IndAgra 20052005-10-23

In perioada 2 - 6 noiembrie 2005, Complexul Expozitional Romexpo din Bucuresti va gazdui editia a 10-a a Expozitiei internationale de echipamente si produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei - IndAgra 2005.

500 de firme din 25 de tari vor prezenta cele mai noi si performante oferte din sectorul agriculturii, industriei alimentare si zootehniei la editia din acest an a Indagra, pe o suprafata totala de expunere de 26.000 mp.

INDAGRA este structurata pe urmatoarele saloane tematice: salonul de industrie alimentara, salonul de agricultura, salonul de produse ecologice – ECO AGRICULTURA, salonul de crestere a animalelor, ROMAVICOLA – salon international in domeniul cresterii pasarilor, EXPO SUINICOLA – salonul international in domeniul cresterii porcinelor, salonul de piscicultura si salonul de flori si gradinarit.

Expozitia Indagra 2005 va fi deschisa zilnic intre orele 10.00 - 18.00.

Inapoi
‘’Saptamana Verde’’ - Expozitia Internationala pentru Industrie Alimentara, Agricultura si Horticultura 2005-10-22

In perioada 13 – 22 ianuarie 2006, se va desfasura la Berlin, Expozitia Internationala pentru Industrie Alimentara, Agricultura si Horticultura ‘’Saptamana Verde’’, considerat cel mai mare eveniment international de specialitate alimentara si agricola din Europa.
In 2005, au luat parte 1.636 de expozanti din 55 de tari, din care 1.158 de firme germane si 478 de societati din strainatate, fiind considerata cea mai larga participare pana in prezent. Suprafata de expunere a fost de 114.000 m 2, din care 61.730 m 2 suprafata utila.
Acest eveniment este cel mai vizitat targ ce se organizeaza la Berlin, fiind vizitat de cca. 440.000 persoane, incluzand 90.000 vizitatori interesati de afaceri si 4.166 jurnalisti.
Pe perioada targului pot fi prezentate spre testare si comercializare o gama diversificata de produse alimentare : fructe, legume, peste si preparate din peste, carne si preparate din carne, lapte si produse lactate, vinuri, bere, sucuri, uleiuri vegetale, produse zaharoase si de panificatie, produse ecologice (BIO) si produse congelate. De asemenea, se mai pot expune flori si elemente de gradinarit, echipamente si masini agricole, precum si animale.
In data de 13 ianuarie 2006 , se va desfasura forumul ‘’AgriBusiness Forum’’ , ocazie cu care firmele expozante vor avea posibilitatea stabilirii de noi contacte de afaceri.
Scopul acestui forum este acela de a realiza o platforma de discutii pentru firmele expozante la targul international ‘’Saptamana Verde’’, comerciantii cu amanuntul de produse alimentare din tarile Europei de Vest si firmele din domeniul industriei prelucratoare de alimente si importatori.
Expozitia internationala ‘’Saptamana Verde’’ – Berlin 2006 a fost inclus inProgramul de participare a Romaniei cu pavilion national la targuri si expozitii internationale, cu finantare de la bugetul de stat, administrat de catre Ministerul Economiei si Comertului.
Termenul limita de depunere a cererilor de inscriere, la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, este 31 august 2005.
Pentru detalii suplimentare cu privire la organizarea si desfasurarea targului, va rugam sa contactati Serviciul Acorduri, tratate si schimburi comerciale (Tel : 3072385 si Fax : 3078611) sau sa accesati site-ul expozitiei www.gruenewoche.de .

Sursa: MAPDR

Inapoi
Scrie-ne   -   Termeni si conditii Links - Sus